Intervenție și Tratament

Probleme specifice cu care te pot ajuta:

Probleme de relaționare

Relațiile sunt complicate, haotice și unele cu efect potențial dăunător și, în același timp, profunde, împlinitoare și semnificative în existența noastră.

Suntem creaturi complexe și nu există o singură modalitate de a construi relațiile în mod „corect”. Acest lucru este valabil pentru toate relațiile noastre – cu părinții noștri, frații, rudele, prietenii, soții, iubiții, colegii de cameră, colegii de clasă, colegii de muncă, șefii și străinii. Provocările relaționale sunt prezente în toate tipurile de relații:

  • Poate că-ți este foarte greu să stabilești limite și să spui „nu” sau să-ți exprimi nevoile, dorințele și nemulțumirile (de ex. people pleasing).
  • Poate nu știi ce vrei de la relații și te simți foarte anxios când ești pe cale să te conectezi cu cineva.
  • În același timp poate te simți nerăbdător să te conectezi cu ceilalți.
  • Poate te înfricoșează să fii vulnerabil în fața celorlalți sau ți-e dificil să te simți iubit.
  • S-ar putea să vrei, în același timp, să-ți aprofundezi relația și să te temi de apropiere și intimitate emoțională.
  • Poate simți că oamenii din viața ta nu te cunosc cu adevărat și te-ar putea părăsi dacă te-ar cunoaște cu adevărat.
  • Te afli în relații disfuncționale din care pare că nu poți ieși, trăind stări de confuzie și îndoială de sine.

Terapia te poate ajuta să înțelegi semnificația din spatele dinamicii relațiilor tale, prin:

  • Dobândirea de conștientizare
  • Toleranță și acceptare
  • Să îmbunătățești modul în care îți comunici experiența
  • Să devii capabil să-ți aprofundezi relațiile
  • Să te prezinți mai autentic
  • Să dezvolți tipare sănătoase de relaționare

Anxietate și stări de angoasă

Indiferent dacă suferi de atacuri de panică, gânduri obsesive, griji copleșitoare sau o fobie incapacitantă, este important să știi că nu trebuie să trăiești cu anxietate și frică debilitante.

E important să reții că frica și anxietatea fac parte din spectrul emoțiilor umane, au funcții importante în existența noastră. Așadar, scopul nu este sa eliminăm anxietatea din viața noastră, ci să o aducem la o intensitate funcțională, care nu interferează cu calitatea vieții.

Persoanele cu anxietate tind să reacționeze la gândurile, sentimentele și situațiile neplăcute într-un mod mai extrem și pot încerca să gestioneze aceste reacții evitând factorii declanșatori. Din păcate, acest tip de evitare servește doar la întărirea temerilor și a grijilor.

Intervenția psihologică poate ajuta, iar pentru multe probleme de anxietate, terapia cognitiv-comportamentală este adesea cea mai eficientă opțiune.

Acest lucru se datorează faptului că terapia anxietății – spre deosebire de medicamentele pentru anxietate – tratează mai mult decât simptomele problemei. Terapia te poate ajuta să descoperi cauzele care stau la baza îngrijorărilor și temerilor tale; te poate învăța să te relaxezi; să privești situațiile în moduri noi, mai puțin înfricoșătoare; și să dezvolți abilități de adaptare și de rezolvare a problemelor mai bune.

Terapia îți oferă instrumente pentru a depăși anxietatea și te învață cum să le foloseșți.

Depresie

Depresia este una dintre cele mai frecvente tulburări psihologice. În timpul unui episod depresiv, oamenii simt că se află într-o groapă adâncă și întunecată timp de săptămâni sau luni în șir și adesea nu pot vedea nicio ieșire. În depresia cronică, simptomele durează ani de zile.

Nu uita că toată lumea se simte trist din când în când. La fel ca anxietatea, frica, bucuria, și tristețea, disperarea, demoralizarea, fac parte din spectrul emoțiilor umane. Trăirea lor nu înseamnă depresie. Dar, atunci când tristețea durează mai mult de câteva zile, este neobișnuit de intensă sau începe să devină un sentiment general de deznădejde sau de lipsă a speranței, s-ar putea ca terapia sa fie ajutorul de care ai nevoie.

Dacă te confrunți cu depresia, este posibil să fi observat unele dintre aceste simptome:

  • Tristețe profundă, plâns facil
  • Scăderea plăcerii și a interesului pentru activitățile plăcute anterior
  • Retragere/izolare
  • Lipsă de motivație și energie, oboseală
  • Iritabilitate
  • Indecizie
  • Probleme de concentrare
  • Somn deranjat
  • Scăderea sau creșterea apetitului/ libidoului
  • Sentimente de vinovăție, inutilitate
  • Gânduri negative în privința viitorului
  • Întrebări precum „ce rost are?”
  • Gânduri recurente despre moarte și sinucidere

Terapia poate scurta episoadele depresive și poate ameliora simptomele.

Stres și dificultăți la locul de muncă

Stresul este răspunsul minții și al corpului la evenimente, situații și presiuni externe care pot fi copleșitoare. Poate fi cauzată de schimbări și tranziții ale vieții, atât pozitive, cât și negative.

Există multe situații sau evenimente care pot provoca stres. Acestea includ:

  • Venirea unui nou membru în familie
  • Schimbări în obiceiurile personale, educație, carieră sau dinamica relațiilor
  • Modificări ale obiceiurilor alimentare sau de somn
  • Conflict la serviciu sau la școală, cu familia sau prietenii
  • Moartea, accidentarea sau boala unei persoane dragi
  • Divorțul, separarea, despărțirea sau reconcilierea unui parteneriat, căsătorii sau relații
  • Schimbarea situației financiare
  • Sărbători sau vacanțe
  • Recuperare medicală sau probleme de sănătate fizică, mentală sau emoțională sau o viitoare tranziție
  • Tranziții de viață, cum ar fi sarcina sau pensionarea
  • Schimbări ale condițiilor de viață
  • Modificări ale activităților recreative sau sociale

Terapia stresului nu este doar pentru persoanele cu un diagnostic sau o afecțiune mintală. Poate fi benefică pentru oricine se confruntă cu orice nivel de stres pentru o perioadă lungă de timp sau trece printr-un eveniment sau o tranziție dificilă de viață. Cei care anticipează un eveniment stresant de viață viitor sau o tranziție pot beneficia de terapia preventivă de gestionare a stresului.

Imagine corporală negativă

Imaginea corporală include atât percepția, cât și atitudinea față de propriul corp. Imaginea corporală negativă poate duce la probleme emoționale, cum ar fi scăderea stimei de sine. De asemenea, poate provoca probleme de sănătate mintală, cum ar fi dismorfia corpului.

Dacă nu îți place ce vezi în oglindă sau te cuprinde un sentiment de silă amestecat cu frustrare și insatisfacție, este posibil să ai nevoie de o schimbare a modului în care te priveșți.

O parte importantă a îmbunătățirii imaginii corporale este practicarea autocompasiunii. Oamenii se învinuiesc adesea pentru că nu se potrivesc cu idealurile culturale. Ei cred că dacă ar depune mai mult efort pentru antrenament, aplicarea cremelor/tratamente faciale, cumpărarea de haine mai bune etc., ar arăta cum „ar trebui”. Dar majoritatea oamenilor nu au banii sau timpul pentru a-și perfecționa aspectul în același mod în care o fac actorii sau modelele profi.

Oamenii nu au obligația morală sau socială de a arăta „perfecți”.

Aspectul cuiva nu este o măsură a eticii în muncă, a creativității sau a valorii generale ca ființă umană.

Terapia cognitiv-comportamentală se folosește adesea pentru problemele de imagine corporală. În TCC se abordează:

● Înțelegerea a ceea ce stă la baza istoriei propriei imagini corporale
● Obsesia pentru aspectul fizic și pentru mascarea sau ajustarea „defectelor” percepute
● Descoperirea punctelor forte și pe cele vulnerabile ale propriei imagini corporale
● Dezvoltarea unei relații sănătoase cu propriul corp și dezvoltarea unei imagini de sine mai ample

Gestionarea furiei

Este uman să te enervezi din când în când.

Persoanele care se confruntă cu furia, luptă adesea să mențină relații armonioase cu cei din jur și pot ajunge să se simtă singuri și neînțeleși.

Dacă furia este o problemă pentru tine, unele dintre următoarele ar putea părea familiare:

● Conflicte persistente în relațiile apropiate
● Comportament furios (de exemplu, strigat) chiar și atunci când este contraproductiv
● Te chinui să negociezi sau să ajungi la compromis fără să te enervezi
● Dificultăți în menținerea relațiilor cu colegii
● Gânduri persistente că ești tratat nedrept
● Violență fizică sau distrugerea de lucruri/bunuri materiale
● Ții ranchiună
● Devii deosebit de furios sau agresiv când bei
● Ignori oamenii sau refuzi să vorbești cu ei
● Gânduri frecvente despre cum să te răzbuni

Din păcate, persoana care tinde să fie împinsă și abuzată de furie este chiar persoana care o experimentează.

Terapia cognitiv-comportamentală pentru furie oferă strategii eficiente pentru a învăța cum să-ți satisfaci nevoile, rămânând în același timp calm. Există un mod de a fi puternic și asertiv – fără a fi furios. Acesta poate duce, de asemenea, la relații mai fericite, precum și la o lume interioară mai armonioasă.

Procrastinare

Obiceiul de amânare a unor sarcini importante în favoarea a ceea ce este ușor sau dezirabil poate evolua în tipare nesănătoase care te fac să te simți neputincios. De asemenea, poate fi greu să știi când ai o problemă, deoarece aproape tuturora le vine greu să-și îndeplinească responsabilitățile din când în când.

Deși unele elemente ale procrastinării sunt întâlnite la majoritatea oamenilor, procrastinarea poate să împiedice în mod semnificativ schimbările de viață sănătoase atunci când persoanele sunt deja afectate de simptomele anxietății și depresiei.

Procrastinarea ta ar putea beneficia de ameliorare dacă:

● Nu reușești să respecți termenele limită pentru muncă sau studii
● Calitatea muncii tale suferă
● Productivitatea ta a scăzut în raport cu ceea ce este normal pentru tine
● Cauzează probleme la serviciu, la școală sau acasă
● Te chinui să-ți asumi alte responsabilități
● Ești prins în activități (de exemplu, doomscrolling) care nici măcar nu îți plac cu adevărat
● Relațiile tale încep să sufere
● Problemele tale de gestionare a timpului duc la sacrificarea activităților care îți plac

Te pot ajuta să-ți recunoști emoțiile, gândurile și situațiile care declanșează procrastinarea, astfel încât să poți prelua controlul asupra obiceiurilor tale. De asemenea, este esențial să abordezi posibilele probleme de fond, cum ar fi anxietatea sau depresia, care ar putea face dificilă perseverența în sarcină.

Izolare și singurătate

Ca ființe umane, suntem programați pentru conexiune socială și interacțiune.

Strămoșii noștri au supraviețuit depinzând de colectiv pentru hrană, adăpost, îngrijire/siguranță fizică, reproducere și schimbul de bunuri și servicii.

În ziua de astăzi, oricât de autosuficienți vrem să fim, avem încă nevoie de conexiune socială pentru bunăstare emoțională, trăirea unui sentiment de comunitate și sprijin. În ciuda acestei nevoi psihologice de conectare, singurătatea este o experiență comună. (aproximativ 80% dintre persoanele cu vârsta sub 18 ani și 40% dintre cei peste 65 de ani raportează că se simt sau sunt singuri).

Terapia te poate ajuta să identifici tiparele de gândire negative și valorile de bază care duc la singurătate. În plus, terapia poate oferi spațiu pentru a-ți exprima emoțiile care te încearcă dar și resurse pentru a face față singurătății, a îmbunătăți conexiunile sociale și comunicarea cu ceilalți.

Dificultăți familiale și de creștere a copilului

Terapia te poate ajuta în cazul în care:

● Te afli în situații sau relații tensionate cu părinții tăi
● Te lupți cu emoții conflictuale (furie, vinovăție, regret, etc) față de proprii părinți
● Te confrunți cu amintiri dureroase din copilărie

Prin strategii de deblocare a emoțiilor înăbușite, înțelegerea și gestionarea lor și strategii de rezolvare a problemelor.

Pentru copii și adolescenți

Terapia îi poate ajuta pentru:

● Dezvoltarea competențelor emoționale și autoreglare
● Dezvoltarea competențelor sociale
● Dezvoltarea capacității de autocontrol comportamental
● Antrenarea capacității de susținere a atenției și de rezistență la distractori
● Anxietate și timiditate

Stimă de sine scăzută

Stima de sine se bazează pe convingerile pe care le ai despre tine. Astfel, dacă ai o stimă de sine scăzută ești susceptibil la a avea o părere proastă sau defavorabilă despre tine însuți. Ajungi să te compari cu ceilalți, apoi te judeci găsindu-te inferior.

Oamenii pot face față stimei de sine scăzute în moduri diferite. Stima de sine scăzută se prezintă adesea prin:

● Sindromul impostorului: folosești realizările sau încrederea falsă pentru a-ți masca nesiguranța. Te temi că eșecul îți va dezvălui adevăratul sine, cu defecte. Poți folosi perfecționismul sau amânarea pentru a face față acestei anxietăți.
● Rebeliune: Pretinzi că nu-ți pasă ce cred alții despre tine. Sentimentele tale de inferioritate se pot manifesta ca furie sau vină. Poți acționa sfidând autoritatea sau încălcând legile.
● Victimizare: Crezi că ești neputincios în fața provocărilor. Poți folosi autocompătimirea pentru a evita schimbarea situației tale. Te bazezi adesea pe alții pentru a te salva sau a te ghida.

Pe plan intern, stima de sine scăzută se manifestă adesea ca autocritică. Discursul tău interior ar putea suna precum:

● Nu există nimic care îmi place cu adevărat la mine.
● Nu mă voi descurca niciodată suficient de bine la școală sau la muncă pentru a reuși.
● Nu sunt demn să caut lucruri care mă interesează.
● Alți oameni merită fericirea mai mult decât o merit eu.
● Nimeni nu vrea să audă despre viața mea sau despre problemele cu care mă confrunt.
● Este vina mea că nu găsesc oameni care să fie buni cu mine. Oamenii buni nu ar vrea să fie cu mine, oricum.
● Nu sunt suficient de bun.

În timp, gândurile negative pot deveni atât de frecvente încât ajungi să le vezi ca pe un fapt, un adevăr. Când ajungi și te lași într-o buclă de tipul acesta, acest tip de gândire poate fi foarte dăunător.

Gestionarea unei situații de criză

Chiar și oamenii stabili din punct de vedere emoțional se pot găsi târându-se și zvârcolindu-se atunci când se confruntă cu loviturile vieții. Boală, despărțiri, crize financiare, moartea celor dragi… Viața vine la pachet cu tot felul de provocări și nenorociri, indiferent cât de mult am încerca să le evităm (sau să credem că nouă nu ni se întâmplă!). Uneori pot fi mai mulți factori de stres mai mici care au loc deodată și din cauza cărora ne trezim doborâți și istoviți.

Toată lumea trece prin momente grele, dar asta nu înseamnă că trebuie să ne consumăm într-o suferință fără sfârșit.

Terapia te poate ajuta să schimbi modul în care reacționezi la evenimente și să dobândești capacitatea de a te adapta cu succes la momente de adversitate sau stres.