„Persoanele cu fizic atrăgător au tot ce își doresc.”
„Dacă aș putea arăta cum îmi doresc, viața mea ar fi mai fericită.”
…mă gândeam eu.
Cu toții suntem conștienți de pretty privilege – „frumusețea” fizică vine la pachet cu o serie de avantaje sau „tratament special”. În ziua de azi e tot ce vezi oriunde te uiți (e ceea ce suntem condiționați să credem din media, nu neapărat că asta ar fi realitatea). Și cred că și acesta este motivul pentru care „Adevărata frumusețe nu ține de înfățișare” pare acum o vorbă din zona de pozitivitate pe care nu prea o mai credem. Cel puțin eu – sigur nu o mai credeam.
Și totuși, în viața de zi cu zi, realitatea este că adevărata frumusețe nu ține de înfățișare. Ce face ca un om să fie frumos în viața reală? O atitudine călduroasă, prietenoasă, empatia, sensibilitatea, sinceritatea și un simț al umorului bine dezvoltat în relațiile cu ceilalți sunt trăsături foarte apreciate indiferent de cum arăți.
„-Bine, bine, dar primul lucru pe care îl văd ceilalți la tine este cum arăți. Prima impresie despre tine e formată și gata! Nu le place, nu se vor strădui să te cunoască.”
Primele impresii nu sunt întodeauna cele care și durează. Nu ți s-a întâmplat niciodată să stai de vorbă cu cineva pe care îl considerai atractiv, iar în timp ce observai cum se comportă sau cum/despre ce vorbește să devină neatractiv? Sau invers, inițial nu erai interesat din cauza aspectului, dar pe măsură ce discuția se desfășura, persoana a devenit animată, atractivă din cauza atitudinii sale?
Avem tendința de a-i vedea pe oamenii buni ca fiind tot mai atractivi.
Îmi vine în minte o frază pe care am citit-o acum câțiva ani și sună cam așa: „Frumusețea e minunată la prima vedere, dar cine o mai observă după trei zile de conviețuire?”
M-a dus cu gândul la cadouri. Și la povestea „Fata Babei și Fata Moșneagului” de Ion Creangă.
Imaginează-ți că ai în față o mulțime de cadouri. Unele sunt colorate, strălucitoare, împachetate perfect cu funde mari și roșii. Altele sunt împachetate decent, nu-ți sar în ochi. Poate altele sunt împachetate în hârtie simplă de pergament. Unele mari. Altele mai mici.
Acum, în funcție de preferințele fiecăruia, majoritatea am fi atrași de cadourile țipătoare, mari. Sunt o încântare pentru privire. Alegem unul frumos. Frumusețea ține un timp scurt căci suntem interesați de ce e înăuntru și ne grăbim să desfacem ambalajul. Dăm jos straturile frumoase, sclipitoare. Deschidem cutia.
Acum, de ce ne vom bucura mai tare? De ambalaj sau de conținut?
Ambalajul ne atrage atenția. Nu ne face să păstrăm cadoul dacă conținutul nu este ceea ce avem nevoie.
Să ne înțelegem, acesta nu este un discurs pentru a discredita persoanele care arată bine fizic și nici transmiterea ideii că oamenii frumoși n-au calități sau că nu ar trebui să îi băgăm de seamă. Nu. Frumusețea este subiectivă oricum ar fi ea.
Am pornit de la presupunerea că frumusețea fizică îți aduce tot ce îți dorești. Și ce vreau să transmit este că, aspect fizic atragător =/= valoare, fericire, împlinire, multe relații, popularitate.
Da, aspectul fizic contează; și el contează foarte mult în domeniile care urmăresc frumusețea (simetria). În contextele acelea frumusețea fizică are valoare căci e însăși obiectul urmărit. Dar în viața reală? Cel mult poate contează atunci când are avantajele ei.
Totuși, există un stereotip negativ care vine la pachet cu frumusețea. Acest stereotip negativ poate anula avantajele/beneficiile unui aspect fizic atractiv.
Frumusețea fizică este o fundație foarte șubredă pentru încrederea și respectul de sine.
Oamenii care arată bine nu au totul, daca totul se bazează doar pe atractivitate.
P.S. Aspectul fizic nu contează la fel de mult pentru toată lumea.
